Browse all sections
Rau rangatira mā, e kui mā, e koro mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tatou katoa.
Nau mai, haere mai ra ki Te Whare Kawana o Te Whanganui-a-Tara.
Kei aku mareikura tena koutou.
Aku mihi nui ki a koe, Rawinia, i to whakatau i ahau.
Haramai tatau ki tenei kaupapa nui e pā ana ki a tatau katoa.
Rau rangatira mā, e kui mā, e koro mā, nga mihi o te po,
tēnei aku mihi māhana ki a koutou.
Nau mai haere mai ra, ki te whare kawana o te Whanganui-a-tara.
Taranaki Whanui, karanga mai.
E nga mana, e nga reo, tena koutou katoa.
Haere tonu mai tatau, i tenei ra, ki Pukeahu.
Huihuia mai o tatau tini maumahara, i roto i te rangimarie, me te whakaaro pai.
It’s my great pleasure to welcome you all this evening to the Oceania exhibition at the Royal Academy of the Arts in London.
E ngā mana, ngā reo, rau rangatira mā, mai wiwi, mai wāwa, tēnā koutou katoa.
E nga mana, e nga reo, e nga iwi o te motu e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa.
Distinguished guests, ladies and gentlemen, warm greetings to you all.
Kei te uri o te Whare Ariki, e Rangi, haere mai rā,
me o mana tiketike.
Haere mai ki Aotearoa. Nau mai ki te Whare Kāwana nei.
E rau rangatira mā, tēnā koutou katoa.
Rau rangatira ma, e Kui ma, e Koro ma, e huihui nei,
tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa.
Distinguished guests ladies and gentlemen,
E nga mana, e nga reo, e nga iwi o te motu e huihui nei,
I specifically acknowledge:
Rau rangatira mā, e kui mā, e koro mā, e huihui nei,
Rau rangatira mā, e Kui mā, e Koro mā e huihui nei,
Kia ora tātou katoa.
Thank you for inviting me to here today to speak at ArtCrime 2018.
Wahine ma, koutou nga kahurangi o te motu, tena koutou.
Nau mai haere mai ki te Whare Kawana
Na te wahine te mauri o te whenua,
nāu ano nga mahi huhua mo Aotearoa
Ka nui aku mihi ki a koutou katoa.
Rau rangatira mā, e wahine whai mana mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa.
Rau rangatira mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou.
Nau mai, haere mai ra ki Te Whare Kawana o Tamaki Makaurau.
Kia ora tatou katoa
Distinguished guests, warm greetings to you all.
Rau rangatira mā, e kui mā, e koro mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa.
Welcome to Government House.
Rau rangatira mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa. Distinguished guests, ladies and gentlemen, warm greetings to you all.
E nga mana, e nga reo, e nga iwi o te motu e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou.
Thank you for inviting me to mark an exciting day for everyone involved in the Featherston Camp Memorial project.
E nga mana, e nga reo, tena koutou.
E te rangatira Matiu o Ngati Whatua, tena koe mo to mihi aroha.
Rau rangatira ma, o Hui te Ananui a Tangaroa,
tena koutou, tena koutou, tena koutou katoa.
Me te Hari Huritau.
Mila Failte
Good evening ladies and gentlemen - It’s wonderful to see you all here.
Rau rangatira mā, e kui mā, e koro mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou.
Rau rangatira mā, e nga tamariki o tēnei kura, e huihui nei,
tēnei aku mihi māhana ki a koutou, kia ora tātou katoa.
Distinguished guests and students of the school,
greetings to you all.
Kei aku rangatira o Ngai Tahu, o Ngati Moki, tena koutou.
Tena koutou nga kaitiaki o Waihora,
tenei o nga pataka kai, rongonui.
E koa ana ahau i ta koutou mahi tahi, me nga Kaunihera.
Kia manawanui, kia toa.
E nga wahine kahurangi o tenei rohe
Tena koutou katoa.
I’m delighted to have this opportunity to participate in today’s forum, with its focus on building confidence and female leadership.
Rau rangatira mā, e huihui nei, tēnei aku mihi māhana ki a koutou. Kia ora tātou katoa.
My greetings to our distinguished guests, and men and women of our Defence Force. I specifically acknowledge
Lieutenant General Tim Keating, current Chief of Defence Force, and Mrs Brenda Keating
Kei aku nui, tae atu ki te hunga taiohi, nau mai, haere mai.
Haere mai tatau i te wā o Matariki nei, me Puanga.
Nā rātau te ki, ” No runga ngā mea papai katoa “.
No reira, Haere mai tatau. Titiro whakarunga.
Find this helpful? Give us your feedback
Your feedback is very important in helping us improve the the Governor-General website.